Propoziții cu ortograma „s-o”

Explicație 1: „s-o”= cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite: conjuncția „s-(să)” + pronumele „o”; de asemenea, marchează eludarea vocalei „ă” (s-o=să o) Exemple: Mergem s-o anunțăm pe bunica de plecarea noastră. Am vrut s-o sunăm aseară, dar era deja prea târziu. Nu am s-o mai văd niciodată. A venit […]

Explicația ortogramei „zi-le”. Propoziții cu „zi-le/zile”

Explicație: zi-le – cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de propoziție diferite: verbul „a zice” (persoana a II-a singular, mod imperativ) și pronumele personal, persoana a III-a, plural „le” (la dativ – răspunde la întrebarea „cui?”) zile – substantiv comun, forma de plural pentru „zi” 2. Exemple: Zi-le ora și locul întâlnirii. […]

Propoziții cu omofone. Definiția omofonelor

1. Def. Omofonele sunt cuvinte care se pronunța identic, dar se scriu diferit. Este cazul ortogramelor. 2. Exemple Mama sa este cântăreață. S-a dus până la piață. Ei vor să meargă în concediu la munte. V-or (popular, cu sensul de „v-au”) dat premiul pe care vi l-au promis? Când m-ai sunat, nu eram acasă. M-am […]

Propoziții cu ortogramele „v-am”, „v-au” și „v-ați”

V-am văzut ieri la cinema. Nu mai țin minte când v-am sunat ultima oară. Sper că nu v-am supărat cu această remarcă. Cred că v-am pronunțat greșit numele de familie. V-am adus cărțile pe care mi le-ați împrumutat. Ionela și Maria v-au văzut ieri la spectacol. Nu v-au mai sunt pentru că au ajuns prea […]

Propoziții cu ortograma “să-i”

Am sunat-o pe mama să-i spun că ies in oraș. Nu am vrut să-i cer bani cu împrumut. Aș vrea să-i cumpăr Mariei o vază, de ziua ei. Ionuț vrea să-i pregătească mamei o prăjitură. Am să-i conving să cumpere această carte. Vreau să-i invit la teatru. Trebuie să-i anunț că ședința s-a amânat. Când […]

Propoziții cu ortogramele „te-au”, „te-am”, „te-a”, „te-ai”

Se vede că te-au surprins florile primite în dar de la Dan. Prietenii tăi știu că te-au dezamagit când ți-au ascuns adevărul. Ne bucurăm că te-au ales pe tine președintele elevilor. Te-am văzut în piesa de teatru în care ai jucat. Nu te-am mai sunat pentru că am ajuns foarte târziu acasă. Te-am chemat pe […]

Propoziții cu ortogramele „i-ai”, „i-am”, „i-ați”

Vreau și eu să văd ce i-ai cumpărat mamei de ziua ei. Mi-au povestit mătușa și unchiul că i-ai întâlnit la cinema. Trebuie să-i ceri iertare Ioanei pentru ce i-ai zis. I-am cerut lui Radu să-mi împrumute o carte. Propunerea legată de proiectul de la școală pe care i-am facut-o Mariei a încântat-o. Degeaba i-am […]

Explicația ortogramei „dea” și „de-a”

„Dea” se scrie legat atunci când este verb la modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a III-a singular și plural: el să dea, ei să dea. „De-a” se scrie dezlegat atunci când cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite, respectiv prepoziția „de” și auxiliarul „a” care intră în componența verbelor la […]

Explicația ortogramei „căi” și „că-i”

„Căi” se scrie legat atunci când este substantiv comun, numărul plural. Sinonime pentru acest cuvânt sunt „metode”, „drumuri”, „artere de circulație” etc., în funcție de contextul în care utilizați acest cuvânt. De asemenea, cuvântul „căi” se scrie legat atunci când este verb  – „a se căi” (care are înțelesul de a-i părea rău, a regreta). […]

Propozițiile cu ortogramele „noi” și „n-oi”

Noi am fost cei care am venit primii cu această idee. Ți-ai luat haine noi? Dacă ar fi după noi, totul ar fi mult mai ușor.   N-oi face dacă nu mi-or cere. N-oi veni după voi, veniți voi după mine. N-oi da cât n-oi putea.

Propoziții cu toate ortogramele

Acest articol conține o listă cu toate propozitiile cu ortograme. Pentru a le accesa, faceți click pe titlul care vă interesează. Propoziţii cu ortogramele “s-a” şi “sa” Propoziţii cu ortogramele “la” şi “l-a” Propoziții cu ortogramele “s-au” și “sau” Propoziții cu ortogramele ”să-i” și ”săi” Propoziții cu ortogramele “i-a” și “ia” Propoziții cu ortogramele “i-ar” […]

Formele de plural și de genitiv-dativ pentru „favoare” și „savoare”

Chiar dacă sunt asemănătoare la forma de singular, cuvintele „savoare” și „favoare” diferă la plural și la genitiv-dativ. Astfel: Forma de plural: „favoare”  este „favoruri”: I-am făcut o favoare. Mi-a întors două favoruri. „savoare” nu are formă de plural. Forma de genitiv-dativ: „favoare” este „favorii”: Au fost cuvinte premergătoare favorii pe care avea să mi-o […]

Cratime din povești

„Auzit-ați ce-am spus eu? – Da, mamucă, ziseră iezii. – Pot să am nădejde în voi? – Să n-ai nici o grijă, mamucă, apucară cu gura înainte cei mai mari. Noi suntem odată baieți, și ce-am vorbit odată vorbit rămâne. – Dacă-i așa, apoi veniți să vă sărute mama! Dumnezeu să vă apere de cele […]