Propoziții cu „altădată” și „altă dată”

Bătrânii spun mereu că altădată copiii erau mai cuminți, dar eu nu cred asta. Altădată îmi plăcea să beau ceai la micul-dejun, dar acum prefer cafeaua. Fetele nu aveau voie altădată să meargă la școală sau să voteze. Maria m-a rugat să aleg altă dată pentru a organiza acest eveniment, pentru că ea va fi […]

Cratime din povești

„Auzit-ați ce-am spus eu? – Da, mamucă, ziseră iezii. – Pot să am nădejde în voi? – Să n-ai nici o grijă, mamucă, apucară cu gura înainte cei mai mari. Noi suntem odată baieți, și ce-am vorbit odată vorbit rămâne. – Dacă-i așa, apoi veniți să vă sărute mama! Dumnezeu să vă apere de cele […]

Ortograme din fabule

„Viţelul atuncea plin de bucurie, Auzind că unchiul s-a făcut boier, Că are clăi sumă şi livezi o mie: „Mă duc, zise-ndată, niţel fân să-i cer.” (Grigore Alexandrescu, „Boul și vițelul”) „V-am spus, cum mi se pare, de nu îţi fi uitat, Că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat. Dar fiindcă v-am spus-o, voi încă să vă […]

Iașul sau Iașiul?

În GRAMATICA LIMBII ROMÂNE editată de Academia Română, singura mențiune legată de substantivul propriu „Iași” la forma articulată este „Iașiul”. Nu se specifică dacă există alte forme articulate ale acestui cuvânt, precum „Iașul”. Dar, urmând modelul celorlalte substantive, de pildă „București” – „Bucureștiul”, „Botoșani” – „Botoșaniul”, „Vaslui – „Vasluiul”, este mai logic să păstrăm „i”-ul, […]

Pleonasme des uzate (1)

1. „A intra înăuntru” – „a intra” înseamnă deja a pătrunde în interiorul unui spațiu, a trece de afară înăuntru. 2. „A coborî jos” – puteți coborî și sus? 3. „A urca sus” – puteți urca și jos? 4. „Circa vreo/vreun” –  „circa” este cuvânt de proveniență latină care are înțeles de „aproximativ/cam/vreo/vreun”. 5. „Drept […]

„Care” și „pe care”

„Care” și „pe care” Vă voi oferi câteva exemple, în speranța că vă vor ajuta să vă dați seama când să folosiți corect „care” și „pe care”. „Care” „Pe care” Cartea care stă pe masă este a Ioanei. Mașina care este parcată în fața blocului este a amicei mele. Floarea care îmi place cel mai […]

„Drept pentru care” sau „drept care”?

     Drept care și nu drept pentru care: drept care are înțelesul de ”pentru ”. Prin urmare, alăturarea drept pentru care este pleonastică. Sinonimul expresiei este „prin urmare”. Exemple: Nu am învățat pentru astăzi, drept care am luat o notă foarte mică.             Dar, dacă folosiți cuvântul „drept” în […]

Înnebuni sau înebuni? Înot sau Înnot?

Verbele/cuvintele care s-au format din sufixul „în” și un radical care începe cu litera „n” se scrie întotdeauna cu doi de „n”. ! Fiți atenți la cuvintele precum „înot”, „a înota” – acestea se scriu cu un singur „n” întrucât nu sunt formate prin prefixare, ci sunt cuvinte moștenite din limba latina (lat. „innotare”, în […]

Englezi sau engleji? Mânzi sau mânji?

În limba română există o serie de cuvinte care fac parte din fondul vechi al limbii. Un exemplu în acest caz este și cuvântul „mânz”, care la plural se scrie și se pronunță „mânji” și nu „mânzi”. Același lucru se petrece și în cazul cuvântului: „breaz” – „breji”. În schimb, denumirile de naționalități și restul cuvintelor […]

Propozitii cu „al” și „a-l”

1. Cadoul nu este al tău, ci al Mariei. 2. Cățelul este al vecinului care stă lângă bunicul meu. 3. Al cui este acest carnețel? L-am găsit pe jos, lângă catedră. 4. Pentru a–l (pe el/îl/-l) determina să facă ceea ce vrei, trebuie să-i vorbești frumos. 5. Am fost în vizită la mătușa mea pentru a–l (pe […]