Propoziții cu paronimele „a investi” și „a învesti”

a învesti = a acorda unei persoane, în mod oficial, o funcție de conducere, o autoritate, un drept etc. a investi  = a aloca o suma de bani Noul premier a fost învestit în noua funcție în această dimineață. Prietenul meu a fost învestit în funcția de director al instituției în care lucrează. A investit… Continuă lectura Propoziții cu paronimele „a investi” și „a învesti”

Propoziții cu ortograma „s-o”

Explicație 1: „s-o”= cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite: conjuncția „s-(să)” + pronumele „o”; de asemenea, marchează eludarea vocalei „ă” (s-o=să o) Exemple: Mergem s-o anunțăm pe bunica de plecarea noastră. Am vrut s-o sunăm aseară, dar era deja prea târziu. Nu am s-o mai văd niciodată. A venit… Continuă lectura Propoziții cu ortograma „s-o”

Propoziții cu omografele „auzi și mobilă”

Pentru definiția omografelor, click aici. Tu nu vrei să auzi decât ceea ce te interesează și îți convine. Când auzi așa o grozăvie, bărbatul se cutremură. Am cumpărat mobilă nouă în dormitor. Cei care nu au putut ajunge la secțiile de votare, au folosit urna mobilă. Mama mobilă camera copilului cu cele mai frumoase și… Continuă lectura Propoziții cu omografele „auzi și mobilă”

Explicația ortogramei „zi-le”. Propoziții cu „zi-le/zile”

Explicație: zi-le – cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de propoziție diferite: verbul „a zice” (persoana a II-a singular, mod imperativ) și pronumele personal, persoana a III-a, plural „le” (la dativ – răspunde la întrebarea „cui?”) zile – substantiv comun, forma de plural pentru „zi” 2. Exemple: Zi-le ora și locul întâlnirii.… Continuă lectura Explicația ortogramei „zi-le”. Propoziții cu „zi-le/zile”

Propoziții cu „totuna” și „tot una”.

Îmi e totuna dacă vine sau nu diseară cu noi la plimbare. Am fost și am cumpărat doar o pâine, iar Maria a cumpărat tot una. Nu-i totuna când simți că cineva te sprijină, ca atunci când ești singur. Tot una dintre fete a fost cea care s-a oferit să ne ajute. Ori bluza asta,… Continuă lectura Propoziții cu „totuna” și „tot una”.

Propoziții cu ortogramele „Nil/nil și ni-l”

Nil –  râu din E și NE Africii nil – regionalism pentru praștie ni-l – pronume pers. 1 pl. + pronume pers. a III-a sg. Nil este al doilea cel mai mare râu din lume, după Mississipi. Mi-am făcut un nil dintr-o rămurică de copac și un elastic mai gros. (regionalism pentru praștie) Au spus… Continuă lectura Propoziții cu ortogramele „Nil/nil și ni-l”

Propoziții cu omonimele „car”, „ban” și „mină”

CAR L-am ajutat pe bunicul meu să construiască un car nou. (vehicul cu patru roți, cu tracțiune animală) Nu îmi place să car lucruri grele. (de la verbul „a căra” = pers. 1, nr. sg.) Mi-am cumpărat o mașină de scris, dar trebuie să îi pun alt car. (piesă cilindrică de la mașina de scris… Continuă lectura Propoziții cu omonimele „car”, „ban” și „mină”

Propoziții cu paronimele: „petrolier-petrolifer”, „temporal-temporar”, „emigra-imigra”

1. Săpând un puț, oamenii au descoperit că terenul este petrolifer. 2. Compania desfășoară activități în domeniul petrolier. 1. La ora de anatomie am discutat despre osul temporal. 2. Și-a făcut un pașaport temporar pentru a putea pleca în delegație. 1. A făcut toate demersurile necesare pentru a emigra în Suedia. 2. Statul i-a impus… Continuă lectura Propoziții cu paronimele: „petrolier-petrolifer”, „temporal-temporar”, „emigra-imigra”

20 de exemple cu ortogramele „m-ai/mai”

M-am născut în luna mai. Nu mai face gălăgie, pentru că îi trezești pe toți. Pune-mi mai puțină mâncare în farfurie. Spune-mi de ce m-ai sunat. Am fost și eu la teatru aseară, dar nu m-ai văzut. Luna mai este luna florilor. M-ai certat degeaba, pentru că nu eu am fost vinovat de incident. Florile… Continuă lectura 20 de exemple cu ortogramele „m-ai/mai”

20 de exemple cu ortogramele „i-au/iau”

Prietenii i-au dat o veste bună lui Mihai. Mă duc la supermarket ca să iau lapte, făină și ouă. Cei din comisie i-au cerut actul de identitate, pentru a putea participa la concurs. Nepoții i-au trimis bunicii o felicitare din tabără. Vreau să iau o notă bună la acest examen, așa că voi învăța cu seriozitate.… Continuă lectura 20 de exemple cu ortogramele „i-au/iau”

Polisemia cuvintelor „dulce”, „prânz” și „creștere”. Propoziții

DULCE Mierea și zahărul sunt dulci. (proprietate a alimentelor, gustul pe care îl au) Aș mânca ceva dulce. (cu sensul de „desert”) Mi-am cumpărat o sticlă de lapte dulce de la țară. (cu sensul de „proaspăt/care nu a fermentat”) Îmi plac peștii de apă dulce. (cu sensul de „apă de izvor/apă fără conținut natural de… Continuă lectura Polisemia cuvintelor „dulce”, „prânz” și „creștere”. Propoziții

Polisemia cuvânului „(a) bate”. Propoziții

Un coleg de la școală m-a amenințat că mă va bate. (cu sensul de „a lovi/a da în cineva”). La finalul spectacolului, toată lumea a bătut îndelung din palme. (cu sensul de „a aplauda”) Vântul bate cu putere. (cu sensul de „ a sufla”) În zona de sud a țării a bătut grindina. (cu sensul de… Continuă lectura Polisemia cuvânului „(a) bate”. Propoziții

Polisemia cuvântului „(a) face”. Propoziții

În fiecare an de ziua mea, mama îmi face tort de ciocolată cu frișcă. (cu sensul de „a găti”) Face mulți bani din această afacere. (cu sensul de „a câștiga”) Își face rochia de mireasă la o croitorie. (cu sensul de „a obține un obiect confecționat de altcineva”) Își face casă în satul bunicilor. (cu… Continuă lectura Polisemia cuvântului „(a) face”. Propoziții

Cuvinte derivate cu prefixele „ante” și „anti”. Exemple și propoziții

Observăm că uneori se fac confuzii între prefixele „ante” și „anti”, din cauza similitudinii lor. Însă, aceste două prefixe sunt utilizate cu sensuri diferite, după cum urmează: – „ante” – cu sensul de „înainte de” – „anti” – cu sensul de „împotriva/contra” Pentru a exemplifica, haideți să vedem câteva cuvinte formate cu fiecare dintre aceste prefixe:… Continuă lectura Cuvinte derivate cu prefixele „ante” și „anti”. Exemple și propoziții

Conjugarea verbului „a avea”. „Să aibă” sau „să aibe”?

Observăm în jurul nostru că verbul „a avea” este folosit, constant, în mod greșit. Așadar, oamenii nu vor să aibă, ei vor să aibe. De ce? Simplu. Pentru că nu știu să îl conjuge corect. Iată mai jos conjugarea verbului „a avea” la modul conjunctiv: eu să am                noi… Continuă lectura Conjugarea verbului „a avea”. „Să aibă” sau „să aibe”?

20 de exemple cu ortogramele „al/a-l”

Ionel este al doilea elev în clasă, după medie. Stiloul ăsta este al tău, al meu este verde. Am fost în vizită pentru a-l vedea pe bunicul meu. Nu e o chestiune de a-l crede pe cuvânt, ci de nu mai fi mereu așa suspicios. Nu vrea să-și schimbe atitudinea nici în al doisprezecelea ceas.… Continuă lectura 20 de exemple cu ortogramele „al/a-l”

30 de exemple cu ortogramele „să-i/săi”

Pleacă la mare cu părinții săi. Nu am putut să-i spun nimic aseară. A ieșit la plimbare cu amicii săi. De ziua mamei, vreau să-i dăruiesc un buchet de flori și o carte. Fac donația pentru că vreau să-i ajut pe acei copii sărmani. Părinții încearcă să-i implice pe cei mici în diverse activități civice. Bunicii… Continuă lectura 30 de exemple cu ortogramele „să-i/săi”

20 de exemple cu ortogramele „noi/n-oi”

Pentru începutul de an școlar, mi-am cumpărat haine și rechizite noi. Noi vrem să mergem diseară la un restaurant. N-oi zăbovi mult pe la ei, dacă ajung prea târziu. A spus că vrea să meargă cu noi la plimbare. Și-a făcut prieteni noi la facultate. N-oi crede nimic din ceea ce îmi spune, pentru că… Continuă lectura 20 de exemple cu ortogramele „noi/n-oi”

40 de exemple cu ortogramele „va/v-a”

La anul, Maria va merge în vacanță în Finlanda. Matei v-a căutat la telefon, dar nu ați răspuns. Mâine va fi cea mai lungă zi din an. Ați avut noroc ca v-a apărat câinele de răufăcători. O comisie va veni să verifice că totul este în regulă pentru susținerea examenului. Va participa la o competiție… Continuă lectura 40 de exemple cu ortogramele „va/v-a”

50 de exemple cu ortogramele „sau/s-au”

1. Luăm taxiul sau autobuzul până la gară? 2. Nu s-au mai văzut de patru ani. 3. S-au cunoscut la o întrunire de familie. 4. Elevii școlii noastre s-au descurcat foarte bine la competiția de atletism. 5. Aș mânca o înghețată de ciocolată sau fructe de pădure. 6. Îți place roșul sau verdele? 7. Florile… Continuă lectura 50 de exemple cu ortogramele „sau/s-au”

Propoziții cu ortogramele „des și de-s”

des= care se întâmplă în mod frecvent; care are o structură bogată (țesut, păr etc.) de-s= prepoziție + verbul a fi (-s/îs/sunt), formă colocvială folosită cu sensul de „dacă sunt” 1. Îi văd des în parc. 2. Nu e vina mea de-s supărați, nu le-am zis nimic rău. 3. Mănânc des la restaurantul ăsta. 4.… Continuă lectura Propoziții cu ortogramele „des și de-s”

Scrierea cu „â” și „î”. Exemple și propoziții

Regula pentru scrierea cu „â” și „î” este simplă, dar chiar și așa există persoane care nu știu când un cuvânt trebuie scris folosind „â” și „î”. Explicația: Atunci când litera se află în interiorul cuvântului, se folosește întotdeauna „â”. Atunci când cuvântul începe sau se termină cu această literă, folosim întotdeauna „î”. Exemple „â”:… Continuă lectura Scrierea cu „â” și „î”. Exemple și propoziții

50 de exemple cu ortogramele „la și l-a”

1. Am fost la aprozar să cumpăr fructe și legume. 2. Dirigintele l-a sunat pe tata să-i spună despre absențele mele. 3. Mama l-a certat pe Matei pentru că a spart geamul. 4. Nu este nimic interesant de urmărit la televizor. 5. A învățat limba germană la școală. 6. L-a vizitat la locul de muncă. 7.… Continuă lectura 50 de exemple cu ortogramele „la și l-a”

50 de exemple cu ortogramele „s-a și sa”

Explicații pentru ortogramele „s-a” și „sa” le găsiți aici. 1. S-a dus la piață să cumpere legume și fructe. 2. Nu s-a mai văzut cu prietena sa deoarece era prea târziu. 3. Pisica sa s-a cățărat într-un copac și nu mai poate coborî. 4. Înainte de a veni la masă, băiatul s-a spălat pe mâini. 5. Nimeni… Continuă lectura 50 de exemple cu ortogramele „s-a și sa”

Propoziții cu paronimele complement și compliment

Sinonime: complement – parte de propoziție compliment – laudă 1. Pentru tema de acasă am avut de făcut mai multe propoziții care să conțină un complement circumstanțial de mod. 2. În propoziția „Andrei are pisică”, substantivul „pisică” este complement direct. 3. Substantivul în cazul dativ este complement indirect ș răspunde la întrebarea „cui?”. 4. Este… Continuă lectura Propoziții cu paronimele complement și compliment

Propoziții cu paronimele apropiere și apropriere

Sinonime: apropiere – vecinătate, acțiunea de a se apropia apropriere – însușire, atribuire (a unui lucru străin, care nu ți se cuvine de drept); În apropiere de bunica mea este o cofetărie unde se fac cele mai bune prăjituri cu fructe și frișcă. Prietena mea, Ioana, stă în apropiere de școală. Între orator ș publicul… Continuă lectura Propoziții cu paronimele apropiere și apropriere

Propoziții cu paronimele abilitate și agilitate

Înainte de a face propozițiile cu aceste două cuvinte, să vedem câteva sinonime, pentru a le înțelege mai ușor sensul: abilitate – îndemânare, iscusință; agilitate – sprinteneală, vioiciune; 1. Pentru a transforma picturile în artă, este nevoie de abilitate și talent. 2. Tatăl meu dă dovadă de o abilitate nemaipomenită la sculptat în lemn. 3.… Continuă lectura Propoziții cu paronimele abilitate și agilitate

Propoziții cu dă-ți, dați și da-ți

Aș dori să-mi dați o informație, dacă se poate. Dați-mi, vă rog, un exemplu de propoziție cu acest cuvânt. Puteți să dați și mâine acest extemporal. Dă-ți singur seama unde ai greșit. (gândește-te) Înțeleg că nu ești o persoană tăcută, da-ți place să vorbești cam mult. (dar îți)

Scrierea corectă cu cratimă

Cratima, bat-o-ar vina, se pare că este semnul ortografic cu cele mai multe funcții. Și asta n-o spunem noi, ci Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii române (adică DOOM-ul). Așa că, vă propun să vedem ce ne spunem dicționarul. Aflăm așa: Cratima poate avea caracter permanent, în structuri precum dă-l, s-a rupt, într-un, astfel… Continuă lectura Scrierea corectă cu cratimă